Anotimpurile vieţii
Ne plânge peste umeri Primăvara,
Cu stropii grei şi-nmiresmaţi de tei,
Cu trubaduri ce-şi zornăie chitara-
În ritm turbat de sar din corzi scântei!
În cavalcada clipelor şi Vara
S-a strecurat furişă pe alei,
Cu armonii a răsunat chitara-
În ritmuri vaporoase de idei!
Ajunsu-ne-a din urmă, azi, şi Toamna,
Cu frunza înroşită în castani,
De undeva amurgu-l sună goarna-
Cu ritmul lent ca mersul de plăvani!
La orizont se-ntind poteci spre Iarnă,
Cu-alunecuş şi geruri sidefii,
Iar norii plumburii vor da să cearnă-
Zăpezi de amintiri prin poezii!
Ce-o fi să fie, mai departe, nu ştiu...
Un curcubeu s-o-ntinde poate-n zare,
Sorbindu-ne în el într-un târziu-
Ca într-un cânt duios de alinare!
Vasile Neagu-Scânteianu 16-09-2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu